Corina Crețu lansează un avertisment dur: ‘România a depus proiecte pe partea de împrumuturi, celelalte state au spus că nu-și asumă riscul de a îndatora generațiile viitoare’

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru Politica Regională, atrage atenția cu privire la PNRR că ”Doar România și Italia au depus proiecte pe partea de împrumuturi, celelalte au spus că nu-și asumă riscul de a îndatora generațiile viitoare și nu accesează partea de împrumuturi”.

Ea a participat la conferinţa naţională „Investiţii private încotro? Cum finanţăm viitorul agriculturii şi al turismului în următorii 7 ani?”, eveniment iniţiat de Organizaţia Femeilor Antreprenor a Uniunii Generale a Industriaşilor din România.

„Nu cred că vreun Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va fi respins, aşa cum se spune. Nu mai suntem în etapa în care planurile se trimit integral înapoi, dar pe anumite segmente, fiind vorba de sume foarte mari de bani şi de inadvertenţe în calcularea costurilor, este firesc ca şi Comisia Europeană, înainte de a transmite cei 13% bani de prefinanţare, să solicite clarificări. Cred că ar trebui o mai mare coerenţă şi sinergie şi sper ca aici, la Tulcea, să existe o coordonare între fondurile europene şi bugetele locale pentru următorii şapte ani”, a afirmat Creţu.

Europarlamentarul membru al Pro România i-a încurajat pe întreprinzătorii mici şi mijlocii (IMM) să acceseze fondurile structurale.

„Avem acest plan unic, PNRR, o şansă istorică ce să acordă statelor europene pentru a-şi reveni după pandemie, 29,2 miliarde de euro, din care jumătate granturi, jumătate partea de împrumuturi. Din păcate, statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic din partea de granturi, ci sunteţi invitaţi să accesaţi partea de împrumuturi. Doar România şi Italia au depus proiecte pe partea de împrumuturi, celelalte au spus că nu-şi asumă riscul de a îndatora generaţiile viitoare şi nu accesează partea de împrumuturi. Din punctul meu de vedere, este o şansă. Este vorba de împrumuturi cu o dobândă negociată de Comisia Europeană, în orice caz mult mai avantajoasă decât cea de până acum. Cred că trebuie să folosim toate şansele pe care le avem”, a mai spus europarlamentarul.

Corina Creţu a amintit că în perioada pandemiei România a avut posibilitatea de a beneficia de anumite flexibilităţi permise la nivel european şi şi-a exprimat regretul că autorităţile nu le-au folosit.

„Pentru 2014-2020, avem o rată de absorbţie de 53%. O puteţi verifica pe site-ul Comisiei Europene. E trist că sunt atâtea proiecte întârziate proiecte. Mai avem doi ani să accesăm aceşti bani”, a mai spus europarlamentarul.

Corina Creţu şi-a exprimat speranţa ca în scurt timp PNRR să fie aprobat şi a menţionat că în exerciţiul financiar 2021-2027 structura programelor operaţionale se va modifica, la cererea autorităţilor române.

„Ne aflăm într-o situaţie de lux. Avem foarte multe fonduri la dispoziţie. Din păcate, din câte ştiu eu, nu există proiecte majore. Cât am fost comisar, am aprobat ultimul proiect major, cu studii de fezabilitate făcute şi în valoare de peste 50 de milioane de euro, Centura Capitalei, spitalele regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova. Se aşteaptă alte proiecte majore, proiecte mari care să schimbe cu adevărat faţa României”, a afirmat Corina Creţu.

Ea a susţinut totodată ca specialiştii în fonduri europene să nu depindă de structurile politice.

„Cred că România, la atâţia ani de la aderare, ar fi trebuit să aibă un corp de mii de specialişti în fonduri europene care să nu depindă de structurile politice, pentru că numai astfel se poate face treabă. În domeniul Transporturilor, în patru ani şi jumătate, am lucrat cu opt miniştri, în Sănătate – cu şapte miniştri ai Sănătăţii şi această lipsă de continuitate nu face bine. Regulile europene sunt ele însele foarte complicate, România este o ţară care adaugă acea suprareglementare, condiţionalităţi în plus care sunt şi ele foarte greu de înţeles, iar un specialist în fonduri europene nu are cum să fie legat de schimbările politice, pentru că altfel nu se mai poate face nimic”, a conchis europarlamentarul Corina Creţu.

În timpul conferinţei naţionale, participanţii au prezentat posibilităţi de finanţări pentru proiectele din agricultură, propuneri de dezvoltare la nivel european pentru România, instrumentele financiare necesare mediului privat, necesitatea reformei în turism şi importanţa dezvoltării şi certificării agriculturii ecologice.

Concluziile conferinţei vor fi transmise ministerelor de resort cu speranţa că punctele de vedere vor fi luate în considerare de autorităţile naţionale în întocmirea politicilor de dezvoltare, conform agerpres.ro.

Pe acceași temă

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *