Ion Cristoiu: ‘Dacă Liviu Dragnea n-ar fi la pușcărie deja, am spune că dosarul Trump are menirea de a-l scoate din joc sub porecla de penal’

 Ion Cristoiu: ‘Dacă Liviu Dragnea n-ar fi la pușcărie deja, am spune că dosarul Trump are menirea de a-l scoate din joc sub porecla de penal’

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”Dacă Liviu Dragnea n-ar fi la pușcărie deja, am spune că dosarul Trump are menirea de a-l scoate din joc sub porecla de penal. Liviu Dragnea e deja condamnat într-un dosar. E penal, pe bune, ca să spun așa. Dar atunci de ce a fost trimis Dosarul Vizitei la Trump în judecată?”

”Trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea de către DNA în dosarul vizitei din SUA la investirea lui Donald Trump, în ianuarie 2017, i-au făcut pe puținii jurnaliști independenți să se întrebe ce se urmărește prin asta. O întrebare aiurea în alte locuri ale lumii, unde Justiția e realmente independentă, legitimă la noi, unde justiția e Prostituata Sistemului. Dacă în privința judecătorilor mai putem conta pe existența unor oameni independenți, buni profesioniști, definiți prin orgoliul profesional, în cazul procurorilor nu există așa ceva, mai ales în cele două instituții care au fost și sînt instrumentele prin care Președintele – azi Klaus Iohannis, ieri Traian Băsescu, mîine cine știe cine o fi – controlează scena politică a țării. Chiar dacă ar avea în ei un sîmbure de demnitate profesională, procurorii DNA și DIICOT, dependenți de șefii DNA și DIICOT, la rîndul lor, dependenți de Președinte, nu riscă să refuze o indicație mai mult sau mai puțin subtilă de a deschide un dosar cuiva.
Nu întîmplător spun, a deschide un dosar cuiva.
Pentru că în România de azi, simpla deschidere a unui dosar e suficient pentru a scoate din joc un politician.

Klaus Iohannis a impus clasei politice aberația că orice politician căruia i se deschide un dosar de către DNA sau DIICOT să fie declarat penal. Iar un penal n-are ce căuta într-o funcție publică și chiar într-o funcție politică. Din punct de vedere legal, deschiderea unui dosar nu înseamnă nimic în privința vinovăției sau nevinovăției cuiva. Se știe că un procuror e asemenea unui jurnalist de investigații sau asemenea unui detectiv. Un jurnalist de investigații poate deschide o anchetă pornind de la un simplu pont. Nu de puține ori, la finele investigației, ajunge la concluzia că suspiciunea nu se confirmă. Așa și procurorul. Potrivit Legii, o investigație deschisă de un procuror n-are semnificația stabilirii adevărului. Acesta se stabilește din punctul de vedere al procurorului abia cînd ancheta e gata. Și o anchetă se poate finaliza la fel de bine cu NUP. Nu asistăm noi în ultima vreme la clasări pe bandă rulantă ale unor anchete DNA deschise pe vremea Binomului? Din nenorocire, celor scoși din cauză nu le folosește la nimic. Dosarele au fost deschise cu ani în urmă. La vremea respectivă simpla deschidere a distrus viața politicianului. Devenit penal, el a trebuit să demisioneze. Evident, acum nu-l mai readuce nimeni în funcție.

În același timp, la vremea respectivă Presa Binomului SRI-DNA l-a călcat în picioare pe respectivul. Deși era vorba doar de deschiderea unui dosar, suspectul era deja declarat vinovat. Nu s-a ținut cont o clipă că la capătul anchetei penale respectivul ar putea fi declarat nevinovat.

Cealaltă concluzie a anchetei rămîne trimiterea în judecată. Dar nici trimiterea în judecată nu înseamnă în chip automat că respectivul e vinovat, adică penal. Pe procurorul slugă nu-l oprește nimeni să trimită în judecată un rahat cu șină pe post de dosar. Cine-l trage la răspundere dacă dosarul e respins de judecător? La fel se întîmplă și cu deschiderea unui dosar. Cine-l oprește pe procurorul slugă să deschidă, potrivit indicațiilor, un dosar unui politician pe care Sistemul îl vrea scos din joc, doar pe baza unor hîrtii fără valoare? Cine se întreabă în spațiul public dacă un dosar s-a deschis plecînd de la dovezi cît de cît suficiente?
Nimeni.
Ar trebui să se întrebe presa.
Numai că presa se năpustește asupra celui căruia i s-a deschis dosar. Abuzurile procurorilor nu intră în preocupările ei.

În cazul Liviu Dragnea avem de-a face cu un dosar trimis în judecată.
Ei și?
Înseamnă asta ca Liviu Dragnea va fi condamnat? Înseamnă asta că dosarul e altceva și decît o culegere de năzbîtii trimise de procuror în instanță?

Dacă Liviu Dragnea n-ar fi la pușcărie deja, am spune că dosarul Trump are menirea de a-l scoate din joc sub porecla de penal.
Liviu Dragnea e deja condamnat într-un dosar.
E penal, pe bune, ca să spun așa.

Dar atunci de ce a fost trimis Dosarul Vizitei la Trump în judecată?
Răspunsul îl găsim aruncînd o privire asupra publicațiilor care se constituie în sentinele ale Sistemului în spațiul mediatic. Toate sînt pline cu dezvăluiri compromițătoare despre vizita lui Liviu Dragnea.
De unde sînt ele luate?
Din dosarul întocmit de procuror.
Înseamnă că ele sînt adevărate, mai ales cele cuprinse în rechizitoriu?
Dacă am fi într-o altă țară, am spune fără a clipi:
Da, sînt adevărate, un procuror nu-și poate permite să născocească într-un dosar trimis în judecată.
La noi e vorba însă de un procuror DNA. Un procuror al unei instituții care nu-i altceva decît ciomagul Sistemului.
Prin urmare, avem serioase îndoieli că dezvăluirile prezentate de Presă ca fiind autentice chiar sînt autentice.

În ultimii ani, marcați de folosirea Justiției pe post de Prostituată a Sistemului, după deschiderea Dosarului a apărut un alt instrument de folosire a DNA în bătălia politică:
Trimiterea dosarului în judecată.

A fost o vreme cînd compromiterea cuiva prin intermediul DNA avea loc încă din faza deschiderii Dosarului. Scandalurile provocate de scurgerile ilegale de informații, scurgeri de care beneficiau doar Unitățile militare din presă, au dus la curmarea acestei căi de manipulare.

S-a apelat atunci la momentul numit Trimiterea Dosarului în instanță.
Publicarea unor dezvăluiri din Rechizitoriu are un caracter legal. Nu are însă și un caracter corect, deoarece se pune întrebarea:

Garantează presa că o dezvăluire care nu e rodul investigației gazetărești, ci e luată dintr-un dosar întocmit de un procuror DNA, e adevărată?
Nu garantează.
Asta nu oprește presa să publice documente din Dosar și fragmente din Rechizitoriu ca și cum ar fi adevăruri absolute.

V-ați prins de noua șmecherie a Sistemului?
Dacă aceste dezvăluiri ar fi fost dezvăluite de un site, de o televiziune ca fiind ale jurnaliștilor din redacție, exista riscul în orice moment ca publicația să fie dată în judecată de victima dezvăluirilor, pe motiv că nu sînt adevărate.
Ele sînt publicate însă ca ținînd de un dosar trimis în judecată de un procuror.
Și cum un procuror nu poate pune într-un dosar năzbîtii, fie din prostie, fie la ordin, tot ce se publică despre o persoană dintr-un dosar sînt prezentate ca adevăruri absolute. În plus, instituția de presă nu riscă un proces, deoarece, vezi Doamne! ea n-a făcut altceva decît să redea dintr-un dosar alcătuit de procuror.
Și astfel folosind trucul dosarului trimis în judecată se poate duce o campanie de compromitere a cuiva prin intermediul Presei militarizate.

În cazul Liviu Dragnea, a cui compromitere s-a urmărit?
A lui Donald Trump.
Victoria lui Joe Biden a fost o Lovitură pentru Klaus Iohannis. Și nu numai pentru că el a trecut dintre liderii UE, un favorit al lui Donald Trump, ci pentru că el a condus în România strîngerea de informații compromițătoare împotriva fiului lui Joe Biden.
Mai țineți minte cum vorbea Klaus Iohannis despre despre Hunter Biden în timp ce în România se strîngeau informații compromițătoare menite a-l compromite pe Joe Biden?
Hunter Biden n-avea nici măcar nume.
Era pur și simplu:
„Acest personaj”!

A venit la Casa Albă Joe Biden, cel pe care Donald Trump voia să-l înfunde cu ajutorul partenerilor din România.
Cum poți încerca să-i intri în grații lui Joe Biden?
Făcînd un dosar DNA din care iese compromis Donald Trump!”, conform cristoiublog.ro.

Pe acceași temă

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *