Connect with us

Se întoarce Netanyahu? Israelul votează marţi în alegeri-cheie

Diverse

Se întoarce Netanyahu? Israelul votează marţi în alegeri-cheie

Partidele israeliene încearcă luni într-un ultim efort să încline balanţa în ajunul unui al cincilea rând de alegeri legislative în trei ani şi jumătate, care ar putea consacra revenirea în funcţie a fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu, acuzat de corupţie, relatează La Libre Belgique citat de Rador.

La 73 de ani, cel mai peren dintre şefii de guvern din istoria ţării încearcă să formeze o majoritatre de 61 de deputaţi din cei 120 din Parlament, împreună cu aliaţii săi din partidele ultraortodoxe şi din extrema dreaptă care are vânt din pupa.

Dovadă a suspansului, ultimele sondaje creditează „blocul de dreapta” al lui Netanyahu cu 60 de mandate, faţă de 56 pentru actualul prim-ministru, centristul Yair Lapid, şi aliaţii săi.

„Mergem peste tot, în toate oraşele, la toţi alegătorii, la toţi cei indecişi şi le spunem: ce alegeţi? Ura au copiii voştri? Furia trecutului sau binele comun al viitorului?”, a declarat luni dl Lapid într-un miting al partidului său Yesh Atid („Există un viitor”).

Pe afişele lui de campanie, dl Netanyahu îl arată pe adversarul său cu şefii partidelor arabe spunând „O dată e destul”, calificând guvernul Lapid drept „periculos”.

Acesta a format în iunie 2021 o „coaliţie a schimbării” care reunea partide de dreapta, de stânga, de centru şi o formaţiune arabă, Raam, a lui Mansour Abbas, pentru a-l îndepărta de la putere pe dl Netanyahu, acuzat de justiţie într-o serie de cazuri de corupţie.

„Am văzut ce au făcut cu securitatea care s-a deteriorat, am văzut ce au făcut economiei cu inflatia, am văzut ce au făcut cu mândria noastră naţională, problema este deci foarte simplă: dacă vreţi ca asta să continue (…) staţi acasă”, a declarat dl Netanyahu luni.

Voturi pierdute?

Coaliţia dlui Lapid a pierdut majoritatea în Parlament în primăvară, prin plecarea unor aleşi de dreapta, determinând guvernul să convoace noi alegeri, al cincilea rând din aprilie 2019 în Israel, o ţară care se străduie din greu să formeze coaliţii sau să le menţină.

Deşi campania a început lent, ea s-a accelerat în ultimele zile, cu partidele religioase care afişează bannere pe străzile din Ierusalim şi formaţiunile arabe care distribuie manifeste în oraşele arabe din Galileea.

„Fără noi, dreapta va forma un guvern majoritar. Pentru a-i opri, avem nevoie de voi”, a lansat duminică în ebraică Ahmed Tibi, unul din liderii listei arabe Hadash-Taal.

În 2020, partidele arabe israeliene au obţinut un record de 15 mandate după ce au făcut o campanie dinamică sub un singur steag. Dar de astă dată, se prezintă dispersate, pe trei liste: Raam (islamist moderat), Hadash-Taal (laic) şi Balad (naţionalist).

În sistemul proporţional israelian, o listă electorală trebuie să obţină 3,25% din voturi pentru a intra în Parlament cu un minim de patru mandate. Sub acest prag, partidele nu au niciun deputat.

Divizate, partidele arabe sunt deci mai ameninţate să nu atingă pragul şi astfel să favorizeze victoria taberei Netanyahu şi a aliaţilor săi.

Securitate

Acest scrutin are loc într-un climat de tensiuni în Cisiordania ocupată, cu două atacuri lansate în ultimele zile de palestinieni, din care unul a ucis un civil israelian sâmbătă seara la Hebron (sud), un oraş în jurul căruia şi în care trăiesc coloni israelieni.

După o serie de atacuri anti-israeliene în primăvară, armata a făcut peste 2.000 de raiduri în Cisiordania, un teritoriu ocupat din 1967, în special la Jenin sau Nablus (nord). Aceste operaţiuni, adesea marcate de ciocniri, au făcut peste 120 de morţi de partea palestiniană, bilanţul cel mai greu de şapte ani.

„Ştim că aceste alegeri nu vor aduce parteneriat pentru pace, şi în ciuda acestui lucru, spunem comunităţii internaţionale că ea trebuie să ceară viitorului prim-ministru israelian să se anagajeze să pună capăt ocupaţiei şi conflictului”, a declarat luni prim-ministrul palestinian, Mohammed Shtayyeh, la Ramallah.

Armata israeliană a arătat pentru AFP că închide luni punctele de acces în Cisiordania şi în fâşia Gaza, cu excepţia urgenţelor „umanitare”, din cauza alegerilor.

În presa israeliană, luni se impunea o întrebare, dacă aceste violenţe vor avea „ultimul cuvânt”, favorizând un vot de dreapta într-un scrutin disputat dur, după cum nota „Yediot Aharonot”.

Click să comentezi

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Mai multe in Diverse

Publicitate Promo

Top 7 Zile

Publicitate Promo
To Top